Petitii si campanii online
Nu te asculta nimeni? Scrie!
- Dacă petiţia sau campania ta are un scop serios, onest şi reponsabil noi o vom înainta destinatarului din partea tuturor semnatarilor, vom ataşa răspunsul petiţiei sau campaniei şi vom înştinţa toţi semnatarii.
11
MAY
Voteaza pentru drepturile persoanelor cu handicap
Către: Guvernul si Presedentia Romaniei | 11 semnături
Persoanele cu handicap reprezintă aproape a şasea parte din totalul populaţiei europene cu vârstă de muncă. Totuşi, rata de ocupare în rândul acestora este, prin comparaţie, foarte scăzută. Din acest motiv, şomajul în rândul persoanelor cu handicap este dublu faţă de şomajul înregistrat în rândul celorlalte categorii ale populaţiei active. Dacă ar beneficia de mai mult sprijin, milioane de europeni cu handicap s-ar putea integra sau reintegra pe piaţa muncii.
Strategia de la Lisabona pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă îşi propune să îmbunătăţească nivelul scăzut al participării persoanelor cu handicap la piaţa muncii.
Pornind de la orientările oferite de Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă, statele membre îşi elaborează propriile politici în domeniu. Ele transmit Comisiei Europene rapoarte anuale privind iniţiativele naţionale în domeniul ocupării forţei de muncă, inclusiv iniţiativele destinate persoanelor cu handicap.
Politicile UE în domeniul protecţiei şi incluziunii sociale sprijină statele membre în elaborarea politicilor în materie de incluziune socială, asistenţă medicală şi servicii sociale, oferindu-le persoanelor cu handicap mai multe şanse de a-şi găsi şi păstra un loc de muncă.
Proiectul este foarte important pentru cei tinerii – beneficiarii direcţi – deoarece îşi propune atât integrarea lor socială prin organizarea unor spectacole, a zilelor onomastice şi a aniversărilor, cât şi integrarea profesională prin intermediul cursurilor de engleză, informatică şi cele de arte şi meserii. Proiectul va ajuta la creşterea încrederii în sine şi la o mai bună socializare din partea tinerilor cu deficienţe.
Populaţia şi grupurile ţintă
Acest proiect are 2 tipuri de beneficiari:
- beneficiari indirecţi – angajatorii, întreaga comunitate a orasului Podu-Iloaiei, prietenii tinerilor, familiile lărgite ale acestora, precum şi alţi tineri cu deficienţe .
- beneficiari direcţi – tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani cu handicap
Obiectivele sunt valabile atât pentru beneficiarii direcţi, cât şi pentru cei indirecţi ( familie lărgită, prieteni ), dar şi pentru celelalte persoane care au un anumit handicap.
Criteriile care au stat la baza alegerii tinerilor au fost :
- vârsta beneficiarilor să fie între 18 şi 25 de ani ;
- să aibă handicap uşor sau moderat;
- să nu fie integraţi profesional ;
- să dorească să participe la activităţi ;
- să prezinte interes în vederea atingerii obiectivelor propuse.
Motivul care au stat la baza alegerii grupului ţintă este urmatorul:
- vârsta beneficiarilor ;
Definiţia discriminării
Discriminarea reprezintă tratamentul diferenţiat aplicat unei persoane în virtutea apartenenţei, reale sau presupuse, a acesteia la un anumit grup social. Discriminarea este o acţiune individuală, dar dacă membrii aceluiaşi grup sunt trataţi sistematic în mod similar, aceasta constituie şi un patern social de comportament agregat (Michael Banton, 1998).
Discriminarea directă
Discriminarea este directă atunci când o persoană este tratată mai puţin favorabil decât altă persoană într-o situaţie comparabilă datorită rasei sau originii sale etnice, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Un exemplu de discriminare directă este o ofertă de lucru care menţionează că "persoanele cu handicap nu trebuie să aplice". Însă, în realitate discriminarea îmbracă cele mai subtile forme. De aceea discriminarea indirectă este de asemenea acoperită.
Discriminarea indirectă
Discriminarea este indirectă atunci când o prevedere aparent neutră, un criteriu sau o practică dezavantajează persoanele pe baza rasei sau originii etnice, religiei sau convingerilor, handicapului, vârstei sau orientării sexuale cu condiţia ca această practică să fie justificată în mod obiectiv printr-un scop legitim. Un exemplu de discriminare indirectă este să se solicite unei persoane care aplică pentru un post să dea un test într-o anumită limbă, chiar dacă acea limbă nu este necesară pentru acel post. Testul ar putea exclude mai multe persoane care au o altă limbă maternă.
08
MAY
Voteaza pentru reducerea duratei pauzelor publicitare de la tv
Către: Consiliul National Al Audiovizualului | 1 semnatură
Te-ai saturat de pauzele publicitare foarte lungi de la TV? Ai vrea ca acestea sa dureze mai putin? Nimic mai simplu, semneaza aceasta petitie si poate ceea ce ne dorim, poate deveni realitate. Poate demersul nostru va fi luat in seamna care va impune televiziunilor sa reduca durata pauzelor publicitare.
08
MAY
Formulare de adeziune securizate si legalizate de STS
Către: STS, Guvern, Parlament, BEC | 0 semnături
Pentru ca cineva sa stranga suficiente adeziuni pentru a candida la o functie publica trebuie sa aiba in spate un partid, resurse financiare solide sau sa reprezinte interese care sa-i asigure suportul material si logistic pentru a strange adeziuni conform legii !
Pentru a acorda o sansa reala unei persoane ne-inregimentate politic, STS poate asigura o platforma prin care certifica si autentifica o adeziune astfel incat sa aiba valoare juridica la BEC pentru a putea fi recunoscute !
Am trimis un mail catre STS iar singurul raspuns este cel de mai jos :
" Stimate domn,
Va multumim pentru interesul acordat institutiei noastre, precum si pentru aprecierile privind calitatea serviciilor oferite.
De asemenea, va rugam sa ne detaliati solicitarea dumneavoastra, pentru a va putea formula un raspuns avizat."
Am trimis si catre alte institutii si ONG mail cu subiect asemanator dar indiferenta si ignoranta lor va este, cred, bine cunoscuta !
Ajuta-te si hai sa strangem cateva milioane de semnaturi !
www.neuronos.wordpress.com
07
MAY
Poziția Grupului de Inițiativă pentru Promovarea Statului Secular față de inițiativa introducerii obiectului religiei în școală
Către: Parlamentul Republicii Moldova, | 0 semnături
Guvernul Republicii Moldova / Ministerul Educaţiei
Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove / Mitropolia Basarabiei / alte culte religioase
Copie:
Partidelor politice
Organizațiilor societăţii civile / Cetățenilor
Mass-media
Organizațiilor internaționale acreditate în Republica Moldova
Luând act de intenția Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove de a organiza un referendum pentru introducerea obligatorie a cursului „Bazele Ortodoxiei” în școală precum și de poziția incertă a autorităților statului față de subiectul introducerii religiei ca obiect de studiu în școală
Pornind de la necesitatea respectării și promovării drepturilor fundamentale ale omului, a libertății conștiinței și a egalității între oameni, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială
Avînd în vedere principiul separării cultelor religioase de stat1, caracterul laic al învăţămîntului de stat2 și dreptul prioritar al părinţilor de a alege sfera de instruire a copiilor3, consfințite în Constituţia Republicii Moldova și Legea privind cultele religioase, precum și în tratatele internaționale4 la care Republica Moldova este parte
Ținând cont de perioada dificilă din punct de vedere social-moral, politic și economic în care se află Republica Moldova în acest moment, de tensiunile social-politice care au scindat societatea în ultima perioadă precum și de incertitudinea social-politică cauzată de eventualitatea unor noi campanii electorale într-un viitor previzibil
Recunoscând și apreciind rolul cultelor religioase din Republica Moldova, inclusiv al Bisericii Ortodoxe, în cultivarea reperelor moral-spirituale în societate
Grupul de Inițiativă pentru Promovarea Statului Secular
Consideră că oricare intenție de a introduce în mod obligatoriu obiectul religia în școală este contrarie principiului constituţional de separare a religiei de stat,
Apreciază contextul legal şi social din Republica Moldova ca fiind adecvat pentru ca oricare cult religios, curent ideologic să-și poată desfășura activitatea de educare în afara sistemului educaţional public, prin intermediul organizării școlilor duminicale, fondarea organelor de presă, etc
Consideră ca introducerea predării în şcoală în mod obligatoriu a obiectului religia poate limita libertatea de conștiință şi conduce la polarizarea societății pe criterii religioase şi ideologice
Solicită autorităților statului, Guvernului Republicii Moldova, inclusiv Ministerului Educației, altor organe publice să adopte o poziție clară, în conformitate cu legislația națională și internaționlă în domeniu, față de dorința Mitropoliei Moldovei de a introduce drept obligatoriu obiectul religiei în școală
Încurajează Ministerul Educației să caute soluții în societate, prin colaborare cu școala, pedagogii, părinții și elevii, cultele religioase, asociaţiile şi ONG-uri și alte părți interesate pentru cultivarea într-o manieră echilibrată, deschisă și pluralistă a valorilor general-umane și moral-spirituale ale tinerei generații
Îndeamnă autoritățile statului să realizeze în practică principiul constituţional al separării bisericii de stat prin consolidarea statului secular în Republica Moldova, prin neadmiterea imixtiunii religiilor şi curentelor ideologice în activitatea instituţiilor publice şi, reciproc, neadmiterea imixtiunii organelor publice în activitatea cultelor şi curentelor ideologice, prin neafișarea în instituțiile publice a simbolurilor religioase, abținerea statului de a favoriza, sau, din contra, a defavoriza, explicit sau implicit, o biserica, o religie, sau o convingere nereligioasă.
Recomandă partidelor politice să se abțină de la exploatarea în scopuri politice a subiectului predării religiei în școală, extrem de sensibil, mai ales în contextul unor campanii electorale previzibile, declarând moratoriu asupra acestuia
Încurajează cetățenii Republicii Moldova, părinții și elevii, pedagogii și directorii instituțiilor de învățământ preuniversitar, partidele politice, ONG-urile și cultele religioase să adere la chemarea Grupului de Inițiativă pentru Promovarea Statului Secular, în care religia şi ideologia sunt separate de stat, și să subsemneze acestui mesaj
Semnătura5:
Antonița Fonari, Centrul de Resurse "Tineri şi Liberi"
Arcadie Barbăroșie
Sergiu Ostaf
Galina Precup
Nicolae Panfil
Daniela Terzi-Barbăroșie
Ecaterina Mardarovici
Petru Macovei
Ana Revenco
Ion Manole
Sergiu Neicovcen
Denis Cenuşa, comentator politic, expert independent
Natalia Camburian
Liuba Ceban
Sandu Coica
Vera Țurcanu
Lina Acălugăriței
07
MAY
PETIŢIE pentru crearea unei legi speciale dedicate persoanelor cu SINDROM DOWN şi propuneri pentru îmbunătăţirea legii nr.448/2006
Către: Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerului Sănătăţii | 400 semnături
La nivel de Romania se estimeaza in jur de 30.000 de persoane născute cu Sindrom Down, un număr similar cu cel al persoanelor diagnosticate cu autism.
Susţinem cele 2 probleme ridicate prin “Petitie pentru o EDUCATIE de CALITATE si pentru copiii cu nevoi educationale speciale si dizabilitati din Romania”, supusă atenţiei de către părinţii persoanelor cu AUTISM, ca urmare nu vom relua solicitarile prezentate în petiţia respectivă.
Dorim să particularizăm prin această petiţie problemele specifice persoanelor diagnosticate cu SINDROM DOWN.
Sindromul Down este o afecţiune permanentă în cadrul căreia o persoană se naşte cu anumite trasături fizice distincte şi un grad de întarziere mintală (retard psihic).
Dincolo de aspectul fizic (persoanele cu SD sunt scunde, faţa rotundă, ochi oblici, urechi mici, nas mic, mâini scurte), prezintă şi o hipotonie musculară alături de o laxitate ligamentară care generează o întîrziere a deprinderilor de mers şi manualitate.
Sindromul aduce şi probleme de vedere, afecţiuni ale tiroidei, ale coloanei vertebrale, afecţinui digestive, auditive, şi deloc de neglijat, o rezistenta redusa la infectii fiind predispusi spre leucemii
Achizitia limbajului se face mai greu si mai tarziu, ei fiind defavorizaţi şi de o structură atipică a palatinului
Retardul mental este de la grav la uşor, aceste persoane necesitând şi la varsta adultă un însotitor.
Persoanele cu Sindrom Down prezintă o înclinatie către muzică, spre artele manuale, sunt persoane axate pe latura afectivă a lumii fiind extreme de sociabile, pe cunoaşterea senzorială, prezentând astfel particularităţi de dezvoltare şi învăţare.
Au nevoi terapeutice speciale: kinetoterapie, masaj, logopedie, stimulare mentală, terapie comportamentală, art-terapii, curriculă specială adaptată caracteristicilor specifice de dezvoltare şi achiziţie.
Desi Sindromul Down este permanent, majoritatea pot duce o viată aproape de normal, activă, dar asta se poate întâmpla doar beneficiind de îngrijirea adecvată şi ajutorul de care au nevoie de la naştere, prin servicii sociale adaptate, accesul la o educaţie pe măsura nevoilor si particularităţilor sindromului, o facilitare a integrării într-o societate care să-i accepte.
Pornind de la cele de mai sus, solicităm Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerului Sănătăţii şi tuturor organelor abilitate să ia măsuri pentru punerea în aplicare a celor de mai jos:
1. Garantarea dreptului la viaţă a copilului NENĂSCUT cu Sindrom Down prin informarea echilibrată a viitorilor părinţi ai copilului diagnosticat prenatal cu Sindrom Down. Crearea unei mape complexe de informare a viitorilor părinţi dar şi a proaspeţilor părinţi. Menţionăm că în ciuda testelor disponibile în acest moment sunt foarte puţine cazurile de diagnostic prenatal de sindrom Down (sau altă anomalie depistată ecografic care ar indica sindromul Down) din totalul cazurilor existente
2. Amniocenteza - Decontarea parţială sau totală a amniocenzei (considerat cel mai sigur test de depistare prenatală a Sindromului Down). Amniocenteza să intre in programul obligatoriu de investigaţii decontate de stat recomandat oricarei gravide indiferent de varstă, întrucât se remarcă un număr crescut de cazuri la care vârsta mamei la nasterea copilului este între 20 şi 35 de ani, şi nu doar peste 35 de ani cum se credea initial.
3. Încadrarea în gradul de handicap grav cu însoţitor deoarece este o anomalie genetică ireversibila cu efecte clare asupra dezvoltarii mentale, psihice şi fizice, aceste persoane chiar adulte fiind, necesitând MEREU un însoţitor şi recuperare specifică.
4. Acordarea dreptului de a avea asistent personal, independent de evoluţia cazului, tinând cont că toate persoanele afectate de Sindromul Down ramân toata viata purtatoare a anomaliei cromozomiale, iar o ameliorare prin stimulare să nu devina un pretext pentru serviciile publice de a ridica şi aceste puţine drepturi. În momentul în care o persoană cu Sindromul Down şi-a pierdut dreptul la asistent personal, decade, neprimind aceeaşi atenţie şi îngrijire.
5. Pentru că este o afectiune ireversibilă, fiind posibilă cel mult ameliorarea afectiunilor generate, solicităm prezentarea o singură dată în faţa comisiilor de expertiză din cadrul DGASPC şi nu anual aşa cum este actualmente prevăzut, şi implicit încadrarea sindromului Down într-o categorie separată.
6. Interventii chirurgicale pe cord – decontarea cel puţin parţială a acelor intervenţii pe cord care nu se pot desfăşura în România şi decontarea totală a acelor intervenţii pe cord care se pot desfăşura în Romania indiferent de vârsta la care au loc aceste operaţii, facilitându-se astfel supravieţuirea acestor copii (40% din copii născuti cu Sindrom Down necesită intervenţii chirurgicale pe cord, de cele mai multe ori în primele luni de viată);
7. Înfiinţarea unor centre de terapie şi recuperare timpurie (de la 0 la 3 ani) întrucât aceşti copii au nevoie de la primele luni de viată de kinetoterapie, masaj, fizioterapie, stimulare mentală , logopedie, pentru o recuperare cît mai rapidă; acordarea în folosinţă gratuită a spaţiilor disponibile în cadrul DGASPC-urilor asociaţiilor şi fundaţiilor care reprezintă persoanele cu Sindrom Down pentru facilitarea creerii de astfel de centre.
8. Perfecţionarea cadrelor medicale pe probleme de informare şi consilere psiho-emoţională şi juridică a familei în cadrul căreia se va naşte sau tocmai s-a născut un copil cu Sindrom Down, pornind astfel din cabinetele medicilor ginecologi urmănd în maternitate şi finalizând cu medicii pediatrii. Dat fiind numarul mare şi în continuă creştere a copiilor depistaţi cu această afecţiune, se constată necesitatea pregătirii de specialisti pe problematica Sindromului Down.
9. Crearea unui program naţional de informare şi consiliere în probleme legate de Sindromul Down care să cuprindă personal strict specializat pe Sindromul Down, mediatizarea problematicii persoanei cu Sindrom Down, în vederea întelegerii acestei anomanii genetice, şi implicit acceptarea acestor persoane de către o societate încă discriminatorie
10. Perfecţionarea terapeuţilor în tehnici special destinate persoanelor cu Sindrom Down:
11. Punerea în aplicare a art. 16, pc.c, din Legea nr. 448/2006 respectiv, citez “Educaţia persoanelor cu handicap se realizează prin grupe sau clase speciale, integrate în unităţile preşcolare şi şcolare de masă “.
12. Incurajarea înfiinţării de clase pe sistemul step-by-step în cât mai multe şcoli de stat, clase pentru copii cu dizabilităţi, pentru că există o tendinţă de desfiinţare şi a celor existente.
13. Conceperea unor cursuri de predare în cadrul orelor de dirigentie cu privire la educarea copiilor în problema discriminării şi a drepturilor copiilor cu dizabilităţăti
14. Amendament la legea 448 din 2006, art 18, prin care se discriminează minorii cu handicap mental, făcându-se referire doar la cei cu deficienţe de vedere în ce privesc manualele şcolare. Astfel, solicităm introducerea unui punct care să specifice conceperea unei curricule speciale cu manuale şcolare adaptate tipului şi gradului de handicap corespunzător persoanelor cu Sindrom Down ( persoanele cu Sindrom Down au inclinaţii spre diverse forme de artă, mai puţin spre ştiinţele exacte, învăţarea se face pe bază emoţională şi motivaţională etc) autism, alte handicapuri mentale, senzoriale.
15. Introducerea în legea 448 din 2006 a prevederii înfiintării de către stat, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii adulţilor cu dizabilităţi, protecţiei şi integrării sociale, a unor locuinţe- mini cartiere asistate social, construite şi dotate conform nevoilor concrete ale acestora (sau cesionarea de locaţii apartinând statului către asociaţii sau fundaţii de profil cu conditia creerii unor astfel de centre)
16. Sprijinirea asociaţiilor de către Primăriile locale pentru a scrie un proiect şi pentru a ajuta la obţinerea fondurilor nerambursabile.
***
Semnalăm pentru toate categoriile de dizabilităţi, ca fiind necesar următoarele:
1. Reeditarea manualelor deja existente, destinate învăţământului special
2. Cearea unor clase speciale de liceu, pentru învăţarea unei meserii.
3. Indemnizatia de handicap trebuie majorata si corelata cu realitatea (respectiv cu costurile terapiilor acolo unde statul nu ofera servicii, sau chiar daca le ofera nr de copii admisi este limitat, parintii sustinand personal recuperarea in centre private)
4. Decontarea cel putin partiala a intreventiilor de recuperare in sistem privat, ale copiilor şi tinerilor care pot frecventa gradinitele si scolile si care necesita terapie pe langa gradinita si scoala
5. Unităţile protejate
- institutiile de invatamant sa nu limiteze numarul de copii cu Sindrom Down sau alte dizabilitati in cadrul unei grupe
- sa nu fie ingradit numarul celor cu dezabilitati ce pot fi angajati
- sa aiba posibilitatea să lucreze indifferent de modul de cooperare (contract de muncă cu normă întreagă, de colaborare, pe termen limitat, cu 2 ore, 4 ore etc) fara a pierde indemnizatia de handicap
6. Statul sa acorde un sprijin asociatiilor sau fundatiilor destinate persoanelor cu dizabilitati (sprijin banesc) pentru obtinerea utilajelor si a ceea ce este necesar in vederea deschiderii de ateliere protejate.
7. Initierea unor cursuri de formare si calificare specifice persoanelor cu handicap adulte, cu caracter gratuit
8. Incadrarea persoanei care are în grijă (părinte, aparţinător) persoana cu handicap în grupa a II a de munca.
9. Permanentizarea gradului de handicap sever/grav pentru persoanele diagnosticate cu tetrapareza spastica, semipareza, hidrocefalie, autism, sindrom down.
11. Crearea unei clase speciale de dislexici pe judet (la nivel de tara exista o singura clasa in Târgu Mures)
12. Posibilitatea incercarii unor tratamente experimentale in statele Uniunii Europene, cu decontarea de la CAS a consultatiilor si operatiilor, parintii suportand deplasarea si cazarea
13. Decontarea de la CAS a protezelor, implanturilor, trasplanturilor necesare in vederea pastrarii vietii si integritatii corporale, executate la clinici din strainatate. (de exemplu hidrocefalia. Copilul suferind de hidrocefalie necesita implant intr-un timp scurt, altfel copilul paralizeaza, face convulsii, orbeste si in final moare)
14. Specificarea in clar în legea 448 din 2006, la secţionea 2 – Educaţie, a unui număr de profesori de sprijin necesar la o clasă de copii şi tineri cu nevoi speciale
Intocmit,
Andreea Matiuţ (Arad) cu spijinul Federatiei Sindrom Down din Romania (www.sindromdown.ro)