Sari la conținut

Prima paginăDaily Romania

Obiceiurile de iarnă din România: colindatul, Steaua, Capra, Ursul și Plugușorul

Ce înseamnă colindatul, Steaua, Capra, Ursul, Plugușorul și Sorcova, în ce zile se practică și cum diferă obiceiurile de iarnă de la o regiune la alta.

Echipa oppinio.ro4 min de citit

Sat acoperit de zăpadă seara, cu ferestre luminate
FacebookWhatsApp

Obiceiurile de iarnă din România se desfășoară între Ajunul Crăciunului și Bobotează și combină elemente creștine cu ritualuri agrare mult mai vechi. Cele mai cunoscute sunt colindatul, umblatul cu Steaua, jocurile cu măști precum Capra și Ursul, Plugușorul din ultima seară a anului și Sorcova din dimineața de Anul Nou. Numele, costumele și versurile diferă de la o regiune la alta, dar toate au în comun urarea de sănătate și belșug pentru gazde.

Ce înseamnă colindatul și când se colindă?

Colindatul este obiceiul prin care grupuri de copii, de tineri sau de adulți merg din casă în casă și cântă colinde, primind în schimb colaci, nuci, mere, cozonac sau bani. Se desfășoară, în principal, în Ajunul Crăciunului și în primele zile ale sărbătorii.

În multe zone, copiii colindă în dimineața sau după-amiaza Ajunului, cu urări scurte, iar seara pornesc cetele de flăcăi sau de adulți. În Transilvania, ceata de colindători are tradițional un conducător, numit vătaf sau jude, și se pregătește cu săptămâni înainte. Repertoriul cuprinde colinde religioase, despre Nașterea lui Iisus, dar și colinde mai vechi, cu teme păstorești, de vânătoare sau dedicate fiecărui membru al familiei.

Ce este umblatul cu Steaua?

Umblatul cu Steaua este un obicei al copiilor, care poartă o stea din lemn și hârtie colorată, cu o icoană a Nașterii în centru, și cântă despre steaua care i-a călăuzit pe magi. Steaua este fixată pe un băț și este adesea luminată sau împodobită cu ciucuri și clopoței. Obiceiul se practică de la Crăciun până la Bobotează, iar cântecul cel mai cunoscut este „Steaua sus răsare”.

Ce obiceiuri cu măști se păstrează iarna?

Jocurile cu măști sunt cele mai spectaculoase obiceiuri de iarnă și au, cel mai probabil, origini precreștine legate de trecerea dintre ani.

Obicei Perioada Zona în care e mai răspândit Ce presupune
Capra (Turca, Brezaia) Între Crăciun și Anul Nou Moldova; Turca în Transilvania, Brezaia în sud Mască de capră cu falca mobilă, care clămpăne în ritmul dansului
Ursul Între Crăciun și Anul Nou Moldova, mai ales zona de nord Costume din blană, dans greu, ritmat de tobe
Căiuții Sărbătorile de iarnă Moldova Dansatori cu cai din lemn și pânză prinși la brâu
Mascații, Malanca Ajunul Anului Nou Moldova și Bucovina Personaje mascate, scenete satirice despre viața satului

Ursul este asociat cu ideea de regenerare și de alungare a relelor anului vechi. Capra simbolizează, în interpretările etnografice, fertilitatea și ciclul naturii, iar momentul în care cade „moartă” și apoi învie are același înțeles de reînnoire.

Ce este Plugușorul și de ce se face în ultima zi a anului?

Plugușorul este o urare agrară rostită în seara de 31 decembrie, care descrie în versuri aratul, semănatul, coacerea grâului și pâinea de pe masă. Urătorii, copii sau flăcăi, poartă clopoței, bice și, în varianta tradițională, un buhai, un instrument făcut dintr-o putină acoperită cu piele, din care se scoate un sunet grav prin tragerea unui smoc de păr de cal.

Obiceiul este legat de începutul anului agricol simbolic: urarea de rod bogat se face în pragul noului an. În unele sate se folosea și un plug adevărat, tras pe ulițe, cu care se trasa o brazdă simbolică.

Cu ce se umblă în dimineața de Anul Nou?

În dimineața de 1 ianuarie, copiii umblă cu Sorcova, o crenguță sau un băț împodobit cu flori colorate din hârtie, cu care ating ușor gazdele în timp ce rostesc urarea de sănătate și viață lungă. Obiceiul este scurt și este printre ultimele din ciclul sărbătorilor de iarnă, încheiat la Bobotează, pe 6 ianuarie.

  • Sorcova: urare de sănătate, rostită de copii, pe 1 ianuarie.
  • Vasilca: în unele zone din sudul țării, urare legată de ziua Sfântului Vasile.
  • Iordănitul: urarea și petrecerea cetelor după Bobotează.

Unde se pot vedea obiceiurile de iarnă în forma tradițională?

Obiceiurile de iarnă se păstrează cel mai bine în satele din Maramureș, Bucovina, Moldova de nord și din unele zone ale Transilvaniei, unde cetele de colindători și jocurile cu măști sunt încă practicate de comunitate. Multe localități organizează parade și festivaluri ale obiceiurilor de iarnă, iar muzeele etnografice păstrează măști, costume și înregistrări ale colindelor.

Pentru o vizită în această perioadă, cazarea se rezervă din timp, iar participarea la obiceiuri se face cu respect față de gazde. Ideile din ghidul pentru vacanțele de iarnă în România ajută la alegerea zonei. Spiritul acestor sărbători, centrat pe casă și pe neam, se regăsește și în selecțiile de citate despre familie și tradiții și de citate populare cu înțelepciune veche.

FacebookWhatsApp

Din arhivă

Mai găsești aici